Marea incertitudine cu privire la numărul de victime ale conflictului
Guglielmo Gallone – Cetatea Vaticanului. În spatele celor o mie de zile de la începutul războiului din Ucraina, se află multe numere, capabile să dicteze timpul și să sfâșie spațiul în care are loc un conflict, capabile să frângă vieți și să distrugă vise. Acestea sunt adesea numere ascunse, deoarece războiul se combate și prin intermediul informațiilor. În primul rând, există numărul care este cel mai greu de estimat, deoarece este cel mai ascuns: numărul victimelor. În septembrie, The Wall Street Journal, citând surse ale serviciilor de informații, scria că aproximativ un milion de ucraineni și ruși au fost uciși sau răniți de la 24 februarie 2022. Majoritatea sunt soldați de ambele părți, urmați de civili ucraineni. În aceeași lună, BBC și site-ul independent Mediazona au urmărit situația a 70.000 de luptători ruși morți în Ucraina, dintre care 20% erau voluntari. Cifrele furnizate de Wall Street Journal ar părea să fie în concordanță cu ceea ce New York Times afirmase cu un an mai devreme, în august 2023, că războiul a făcut până acum aproximativ 500 000 de victime.
Pe de altă parte, un număr asupra căruia există un consens, în special datorită rolului Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR), se referă la persoanele strămutate: 6,7 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara țării, în timp ce există aproape 4 milioane de persoane strămutate în interiorul țării. Dacă ne gândim că, în luna august, un singur atac s-a soldat cu moartea a 184 de civili și rănirea a 856, înțelegem cum fuga poate fi singura soluție pentru aceste persoane.
Și pentru că infrastructura nu este scutită de operațiunile militare, bombardamentele au avariat 3.798 de școli și, dintre acestea, 356 au fost distruse. În mai mult de doi ani, 1.619 unități sanitare au fost avariate și alte 214 au fost șterse de pe fața pământului, printre cele mai afectate fiind cele din regiunea Harkov, Donețk, Nikolaev, Kiev, Herson și Zaporojie.
Războiul a afectat 20% din zonele protejate ale Ucrainei, unde armata rusă a ocupat opt rezervații naturale și zece parcuri naționale. Detonarea bombelor, rachetelor și a altor explozibili împiedică creșterea plantelor cu aproximativ 5-10%. Calitatea aerului este afectată de activități precum utilizarea de vehicule, aeronave, drone și combustibili fosili, care cresc emisiile de gaze cu efect de seră și de poluanți precum amoniacul, monoxidul de carbon, dioxidul de sulf și oxizii de azot.
Toate acestea afectează economia națională ucraineană, care se bazează istoric pe agricultură. Considerat până acum câțiva ani „grânarul lumii”, deoarece exporta 20% din grâu și 45% din uleiul de floarea-soarelui în întreaga lume, Kievul și-a pierdut astăzi aproape toată puterea comercială, din cauza bombardamentelor asupra porturilor de la Marea Neagră. Iar efectele asupra prețurilor alimentelor au fost considerabile, alimentând inflația în Europa și subminând lanțurile alimentare în țările africane. În plus, din cauza penuriei de electricitate, Ucraina a început să își dezmembreze centralele termice pentru a obține piese pentru repararea altor centrale.
Economia națională suferă din această cauză. În septembrie, inflația a urcat la 8,6% (+1,5% de la o lună la alta) din cauza creșterii prețurilor la alimente, a creșterii cheltuielilor de producție și a presiunii exercitate de deprecierea monedei naționale. Deși țara se depopulează, rata șomajului în octombrie rămâne peste 15%, iar indicatorul de sărăcie, și anume persoanele forțate să facă economie la alimente, se situează la 20%. În ciuda acestui fapt, veniturile din bugetul de stat ucrainean au fost utilizate pentru finanțarea apărării. Cheltuielile civile, pe de altă parte, au fost acoperite prin ajutoare din exterior.
Sunt numere în spatele cărora se ascund povești de viață, în spatele cărora se află oameni, numere care arată umanitatea tragică a celui mai inuman act care poate exista, războiul.
